Trimis: Joi Mai 15, 2008 12:56 pm Titlul subiectului: Solutii constructive - partea a II-a
Axul cardanic este un element oarecum incomod. Pe lângă faptul că trebuie să fie perfect echilibrat (deci ferit deformări, loviri, etc) ocupă și un loc pe centrul mașinii, loc altfel util călătorilor. De aceea s-au căutat soluții care să-l evite.
Unii constructori au amplasat motorul în partea din spate a mașinii, acolo unde este și puntea cu roțile din spate. Avem astfel soluția TOTUL ÎN SPATE (DACIA-1100, SKODA-100MB, FIAT-850, ș.a.). Normal că atunci portbagajul trebuie mutat în față. Există și avantajul că puntea motoare este încărcată cu o sarcină mai mare (greutatea motorului), deci se obține o aderență mai bună, dar se obține o sarcină relativ mică pe roțile din față, care sunt și de direcție.
Alți constructori au optat pentru soluția TOTUL ÎN FAȚĂ, adică au așezat motorul în față dar au făcut roțile din față să tragă (motoare). Față de SOLUȚIA CLASICĂ (motor în față, tracțiune în spate), avem o oarecare problemă la urcare, întrucât greutatea nu se mai "lasă" pe roțile din spate (care sunt motrice) ci chiar descarcă din sarcina de pe roțile din față (motrice), deci scade aderența la urcare. Se obține însă direcționarea forțelor motrice chiar pe direcția de mers, cu mare câștig la condus. Dacă la această soluție roțile de direcție "trag", la celelalte două roțile de direcție sunt "împinse". Impingerea se face pe direcția "în față" iar la curbe forța de împingere se descompune într-o componentă utilă (de tracțiune) și una nedorită, laterală. Oricum soluția este cea mai avantajoasă și este adoptată astăzi la mai toate autoturismele mici și medii. Există probleme doar de realizare, întrucât se complică construcția roților din față, atât ca roți de direcție cât și ca roți motoare. Pentru a se putea transmite miscarea de rotație și în cazul virării se folosesc articulații sferice. Articulațiile cardanice (după numele matematicianului CARDAN) sunt cele mai simple dintre ele dar nu se folosesc aproape deloc. Se utilizează așa-zisele articulații homocinetice (Rzeppa, Weiss, etc). Acestea asigură transmiterea mișcării fără distorsiuni (homo=aceeași, kinetos=mișcare). Normal că la mașinile cu puteri mai mari, apărând solicitări mult mai mari, această soluție nu se poate aplica. Această soluție nu trebuie considerată ca o invenție modernă, ea n-a fost aplicată mai demult tocmai datorită dificultăților tehnologice.
Ar mai fi de vorbit și de TRACȚIUNEA INTEGRALĂ, respectiv cu toate roțile motoare. Aparent simplu. Chiar la tracțiunea cu două roți nevoile fiecăreia pot să difere (curbe, denivelări) întrucât parcurg distanțe diferite, deaceea se folosește DIFERENȚIALUL. La tracțiunea integrală se interpune un DIFERENȚIAL INTERAXIAL (între punți) care, poate fi BLOCAT. Altfel, dacă ar patina o singură roată celelalte nu s-ar mai roti. Se activează tracțiunea integrală numai atunci când este nevoie de ea (unde patinează) pentru că altfel apare fenomenul de "recirculare a puterii" (unele roți trag iar altele sunt antrenate).
Nu puteți crea un subiect nou în acest forum Nu puteți răspunde în subiectele acestui forum Nu puteți modifica mesajele proprii din acest forum Nu puteți șterge mesajele proprii din acest forum Nu puteți vota în chestionarele din acest forum Nu puteți atașa fișiere în acest forum Nu puteți descărca fișiere în acest forum
Referință subiect (Stil MLA) "Solutii constructive - partea a II-a." Mesaj online. Joi Mai 15, 2008 12:56 pm. razvan.bocu.ro / forum.bocu.ro. Lun Feb 17, 2025 7:18 pm. < http://forum.bocu.ro/viewtopic.php?t=13939 >.