razvan.bocu.ro / forum.bocu.ro

[Sava Stan]

Contextul în care se foloseşte acest proverb este legat de lenevie, cu referire la cineva care se codeşte la muncă.

Nicidecum nu este vorba de lipsa de curaj, de laşitate.

Şi, atunci, cuvântului 'război' trebuie să-i atribuim înţelesul de 'război de ţesut', nicidecum de 'luptă', 'rezbel' (care, dealtfel este un cuvânt inventat în secolul 19, de curentul latinist, pentru a arăta, chipurile, că ar proveni din latinescul 'bellum').

Dealtfel sunt numeroase temele cu tentă critică la adresa fetelor de măritat, care, printre altele, iarna mai ales, trebuiau să ţeasă (vezi şi
'La horă mă-ndes, mă-ndes şi-n război nu ştiu să ţes' sau 'Firuţa lui
Grigoraş,/Cu poale de Mediaş,/Puse pânza când da frunza/Şi-o găti la
Sân-Văsii', respectiv a pus pânza în război în primăvară şi a terminat-o
la Sfântul Vasile).

[razvan]

Interesanta precizarea, mai ales ca, probabil, majoritatea oamenilor merg cu gandul la sensul necasnic al cuvantului razboi.

[Mistah_J]

Consider că acesta este unul dintre cazurile în care ar trebui să se meargă pe renunţarea semnificaţiei originale a zicătorii şi adoptarea celei încetăţenite ulterior. Sensul iniţial nu prea îşi mai găseşte locul în contextul social al zilelor noastre, având în vedere ieşirea din uz a războiului de ţesut din gaspodăriile contemporane.

Mai există exemple de modificare paremiologică în alte limbi (ex. latinescul "Vorba volant, scripa manent" însemna iniţial că vorbele răzbat, au impact puternic asupra populaţiei tocmai prin faptul că se răspândesc, în vreme ce scrisul, la care nu mulţi aveau acces datorită inexistenţei mijloacelor de tipărire, este prea static pentru a influenţa poporul).